paharul operei opera

aseara am fost la promenada operei.

un eveniment chiar fain, care ar trebui repetat. aici insa intervin gusturile ficaruia si dorintele de a vedea, asculta sau simti anumite lucuri.

pragmatic vorbind, insa, situatia e tragica. criza s-a vazut. a fost pe scena.

prezentatorul evenimentului, adrian paduraru, nu numai ca a mentionat-o dar a si omagiat-o.

in primul rand a multumit sponsorilor, mentionand ca le multumeste in primul rand pentru ca au ales sa isi bage banii si in altfel de muzica. un citat aproximativ: "care au ales sa nu sponsorizeze o muzica mult mai cautata in ziua de azi si pe care nu as dori sa mentionez acum aici". multumire urmata o promenada a situatiei tragice in care se afla opera nationala bucuresti. apoi, a transmis un mesaj de marketing viitorilor posibili sponsori, in final, rugand cele cateva sute de suflete prezente sa ii aplaude pe acesti viitori posibili sponsori, oricare ar fi ei.

spectacolul a continuat si s-a terminat cu artificii.

opera a beneficiat de "PR", oamenii au venit, au vazut ca opera inca mai exista, ca nu e chiar atat de rau si ca muzica e buna si culta.

cei prezenti au beneficiat de o pauza lipsita de manele, ina, manele si alte muzici.

iar benzinaria de la intersectia de mai sus de opera a beneficiat de niste vanzari colosale si nesperate pentru o sambata noapte. de ce? simplu, toti acei oameni aveau nevoie de ceva lichide, era cald afara, tigarile s-au fumat, s-a mai si rontait ceva. vorba aia nu erai in sala ca sa trebuiasca sa nu fosnesti.

cine a castigat cel mai mult? depinde din ce parte vezi paharul si ce vrei de la viata.