Monday, March 29, 2010

liniste si pace

de o luna traiesc intr-o liniste si o pace despre care am auzit doar in povestile din copilarie.


de o luna de zile nu si-a bagat nimeni "pula" pe langa urechile mele. jur.
de o luna de zile nu am auzit pe nimeni care sa dea sau sa ia "muie". (vorbesc de "muia" aia frumoasa pe care o tipa copchilul de 5 anisori langa piata matache, decat, gen)
de o luna de zile nu am auzit pe nimeni spunand un "sa te fut in cur" nervos.
de o luna de zile nu am auzit pe nimeni care sa doreasca sa atenteze necuviincios la mortii cuiva.
nici macar un "pizda ma-tii" spus printre dinti.

liniste si pace.

nici un tipat descreierat. nici un cuvant aruncat spre tatele mele, nici spre curul meu, sau ale altor persoane de sex feminin.

de o luna de zile nu am mai auzit claxoane la semafor.

e liniste si pace.

Sunday, March 21, 2010

painted in red

Erau oglinzi si cioburi in jurul ei.

Un soare bland se strecoara printre ramasitele sparte ale unui geam innegrit de fum de tigara. Un perete rosu plin de vopsea argintie impinge lumina spre cioburile oglinzii ce fusese pe tavan. Particule de praf alearga bezmetice spre gaurile din geam.

Mucuri de tigari fumate de buze sarate impanzesc neglijent podeaua din marmura neagra.

Un pat, plin de cearceafuri albe ravasite, sprijina un trup inert. Degete, pe care s-au infasurat vene albastrui, tremura primejdios in apropierea unei scrumiere. Plamanii absorb obositi aerul imbacsit. Buzele elibereaza durerea. Ochii, machiati frivol in mov si verde, cauta colturile inunecate si lipsite de oglinzi. O mana plina de sange, inca, mai strange un ciob de oglinda naclait in sange.

Carpe, ce au fost odata toale, atarna si ascund lumanari stinse.

Absint si bere.

Sticle goale de absint si bere s-au scurs in pahare mici si mari. Sticle de absint si bere ingreuneaza alaturi de pahare mari si mici o masa din fier forjat.

Raftul de carti e gol. Au inceput sa arda in clipa in care oglinzile au inceput sa crape, vopseaua sa se scurga, pana la zogomotul ultimului ciob cazut pe podea. Cenusa lor si-a inceput plimbarea in momentul in care cioburile au inceput sa taca.

In liniste, ea s-a scurs in pat.

Wednesday, March 17, 2010

Je vous dis merde

Am invatat un lucru nou. Cum ar fi “merde”. Asta era singura injuratura pe care o cunosteam in franceza. Puteam sa zic linistita “merde” si aveam siguranta ca transmit mesajul care trebuie. Asta pana ieri. Cand iesind pe usa spre un interviu, una dintre frantuzoiacele cu care locuiesc imi spune vesela si cu un zambet cald pe buze: “merde!” M-am incruntat, am crezut ca nu am inteles ce imi spune si am rugat-o sa repete: “Je vous dis merde". Ok, a doua oara am auzit clar, adica femeia ma injura asa inainte de interviu????? De ce? Si mi-a explicat: "merde" nu inseamna doar “cacat” sau “la dracu” sau alte injuraturi, folosit in contextul “Je vous dis merde” insemna noroc, bafta. Pentru mai multe detalii despre acest cuvant aici.


« C'est de la merde », « /objet/ de merde » -- Objet de piètre qualité, ou objet sans valeur artistique.
« C'est la merde » -- Se dit au sujet d'une situation difficile, inextricable ou dont il est difficile de percevoir les tenants et les aboutissants. On dit aussi « Être dans la merde »
« Une vie de merde » -- vie minable, frustrante. viedemerde.fr est un site Internet qui collecte toutes les petites phrases qui ruinent une journée.
« Je vous dis merde » -- bonne chance, surtout avant une performance. Expression typiquement employée en France pour encourager la personne qui entre en scène.
« Chercher la merde »-- Rechercher des situations conflictuelles, se mettre volontairement en difficulté.
« Petit merdeux » -- se dit d'une personne méprisable ou d'une personne qu'on estime immature, pas à la hauteur (synonyme : « Petit morveux » ). Une personne qui serait encore incapable de se passer de couches.
« J'ai marché dedans » -- Cette expression étant elliptique, le mot "merde" n'y apparaît pas mais c'est bel et bien celui qu'on doit comprendre, ici dans son sens premier (la matière organique).
« Je me suis foutu dedans » -- Comme pour la précédente, cette expression est elliptique mais le sens ici est différent, l'expression signifiant de manière imagée qu'on s'est mis dans une situation difficile.
« Avoir un œil qui dit merde à l'autre » -- Loucher
« Avoir de la merde aux yeux » -- Ne pas voir ce qui est pourtant évident.
« Merde alors !» -- deux sens selon l'intonation qu'on y met :« Zut alors ! » ou « Surprenant, inattendu, admirable ».
« Le fouille-merde » -- Le journaliste.
« Raconter de la merde » -- Dire n'importe quoi.
« Mieux vaut le dire qu'en manger » -- Après l'avoir utilisé comme juron.
« C'est le bout de la merde » (au Québec seulement) -- Situation méprisable.
« Mangeux de merde » -- Salaud, personne se prenant pour une autre.

Saturday, March 13, 2010

am plans

Uneori ma bucur cand plang ca proasta.

Azi am reusit sa plang ca proasta. iar. Dar e de bine.

Citeam blogul lui dan negru. Si este acest post. Aici veti citi renumita poveste a puiului de prepelita, scrisa de Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti.

Povestea asta am ascultat-o prima oara la gradinita, prin 1984. cand eram mica si blonda natural. Cand aveam un sortulet albastru pal, iar tovarasa era o batrana grasa si cu privire calda. Imi amintesc si acum cat am plans si cum m-a strans la pieptul ei generos si a incercat sa imi explice ca e doar o poveste si ca nu e nimic adevarat.

A urmat generala. Unde a trebuit sa analizez si sa invat despre Puiul. Si aici am varsat lacrimi de crocodil. Da, iar am bocit de mama focului pentru amaratul ala fraier.


Azi, cand mai am nitel si fac 30 de ani, recitind acest text mi-am simtit lacrimile alergand pe obraji. Mi-am tras nasul si m-am dus sa fumez o tigara.

E fain cum un text mic scris acum doua mii de ani te poate impresiona.

Thursday, March 11, 2010

umorul la francezi.

Francezii sunt amuzanti, chiar daca nu par la prima privire, ei au un umor atipic, chiar si pentru ei.

Inca de la poarta iti dai seama de ospitalitatea lor.

Cazul 1: Atentie caine



Si cainele nu este o fiara crescuta cu carne cruda, este un labrador pasnic, pregatit sa-ti linga degetele sau sa te spele pe fata.




Cazul 2: Catelul care nu e rau, nu musca, dar stie sa sara gardul.



Attention: Je monte la garde!
Daaaaaa, este un dalmatian fioros. Ultima data a muscat un bob de fasole.

Cazul 3: cerberul.


No comment.

In eventualitatea in care planeta va renunta sa cocheteze cu o racire globala, si va reveni la incalzirea globala, voi putea admira plaja din Strasbourg. Aceasta se afla pe malul stang al raului Ill, undeva pe langa Catedrala Notre-Damme.



Amuzant. plaja e fara plaja.


Biletul menage a trois
Aici e funny rau. Dupa cum bine stim, menajul a trois a fost inventat de francezi, baieti destepti si practici. Deci in cazul in care traiesti fericit intr-un menage a trois, primaria iti ofera un cadou: bietul de 5 euro si ceva centi, care este valabil 24 de ore si care poate fi folosit de trei persoane. Nu, biletul pentru doua persoane nu exista, nu imi dau seama daca este o discriminare sau nu. Voi verifica.
N-am poza.

Pauza de masa. Aici e un fel de crima si pedeapsa pentru roman. Adica eu. De la ora 13.00 pana la ora 14.00 nici pasarile nu sunt pe strada. NIMENI. Este pauza de masa pentru toata lumea, si se respecta cu o strictete demna de un musulman. Maketurile se inchid, bancile se inchid, florariile se inchid, restaurantele se inchis, cafenelele se inchid, totul se inchide. E pauza. Toata lumea e in pauza.

La televizor toti vorbesc franceza. Ieri Demi Moore vorbea franceza cu un accent foarte bun. Bart Simson e genial. Noaptea dupa 12 incep reclamele la numere de telefon fierbinti, fetite nascute in franta te invita sa le suni si sa le povestesti dorintele tale umede. Dar, spre deosebire de romanii misogini, aici sunt si barbati care asteapta sa fie apelati de femei umede. Reclama este in felul urmator: un francez cu o urma vaga de muschi pe abdomen, imbracat intr-o pereche de jeansi albastri, cu primul nasture desfacut, fara camasa pe el si cu freza plina de gel, se indreapta spre un pat. In pantaloni, chiar la prohab, chiar langa instrument, sta telefonul cu clapeta. Si telefonul suna, (nu cred ca este pe vibratii pentru ca nu tremura nimic in pantaloni, m-am uitat bine) iar el raspunde. Deci... alta viata.

Si nu trebuie sa uit de vicitimele din Haiti. Francezii le-au dedicat un cantec.
Desole (in franceza), si daca ar fi fost tradus de un roman destept, acest cantec in limba romana s-ar fi numit : SUNT MAHNIT.



*da, desole inseamna regret. Dar… si mahnire.

Tuesday, March 09, 2010

o relatie serioasa

n-am vrut, ptr ca am zis ca nu e frumos sa fiu naspa, dar… n-am rezistat.

primesc urmatorul mesaj de la un baiat: t rog frumos sa ma scz, nu am stiut k sunt la scl si trebuie sa scriu corect din punct d vedere gramatical, gresala mea; in lumea ta si vremea ta poate asa s scria, dar a trecut mult d at. acest mesaj era un raspuns la un mesaj scris de mine in care ii explicam ca nu ma intereseaza prietenia lui virtuala, pentru ca in lumea mea mica si stupida sami, mam si sia se scriu cu cratima. greseli facute de el intr-un mesaj anterior.

cinci ore mai tarziu: imi da unul add pe mes. normal si logic, il intreb cine e si ce vrea de la mine. imi explica ca vrea sa ne cunoastem. ii spun ca nu am timp si nici chef de o relatie inutila si virtuala. iar el imi zice: dar o relatie serioasa?

Sunday, March 07, 2010

pisica gri

pisica gri sta intinsa pe o perna turceasca cu paiete si margele. pisica gri se misca lasciv printre picioarele lor. pisica gri se alinta de tibii masculine si se freaca de gambe feminine. pisica gri sta lenesa pe o perna turceasca, toarce fara fus frici si temeri, rasuceste mocnit amintiri si trairi. pisica gri linge in sila o mana arsa de ger. pisica gri se tavaleste in nesimtire prin praful de langa usa. pisica gri se indoaie langa masa plina de firimituri.


pisica gri

Wednesday, March 03, 2010

copaci taiati la boloboc

Na, ca am facut-o si pe asta si m-am vazut in franta. strasbourg.

N-am inteles nimic. Si cred ca o sa mai dureze pana sa apuc sa inteleg si eu ceva.
Cand am aterizat, prima senzatie a fost ca sunt in gara si abia am coborat din tren. Nimeni care sa ma intrebe cine sunt si ce caut acolo. Mi-am luat bagajele pe carucior si gata. Prima oprire - o benzinarie in apropierea aeroportului, prietena mea trebuia sa isi hraneasca masina. Tot acolo am fumat si prima tigara pe pamant frantuzesc. Nici din ea nu am inteles nimic, ptr ca Adi se chinuia sa imi explice cum stau lucrurile pe acolo: “de la bancomat nu ai voie sa scoti mai mult de 300 de euro pe zi. daca inviti pe cineva la cafea inseamna ca tu platesti, daca esti invitata la cafea, inseamna ca el/ea plateste, iar tu sa nu indraznesti sa scoti vreun ban ca ii jignesti de moarte.” Si tot asa sfaturi de bine: “ar fi bine sa ai mult marunt, o suta de euro sunt bani multi pentru ei…”

Oprirea numarul doi la market. Pana sa ma dezmeticesc ce doresc sa mananc in prima saptamana, a mai sosit un sfat: “cele mai ieftine produse sunt alea cu pasarica. Daca n-are pasarica pe cutie, e ceva mai scump.” Am ametit cat m-am uitat dupa pasarici.

Home. Casa mare si frumoasa, curat. E de bine. Somn de voie si de nevoie.

Ziua doi – ploaie de doua feluri, torentiala sau mocaneasca. Am iesit la o mica plimbare pe aia mocaneasca. M-am intors in 45 de minute uda pana la chiloti. Dar… si aici mare atentie: fara nici un pic de noroi pe pantaloni, nici macar o pietricica. Doar apa.

Francezi politicosi din cale afara. Bonjour, bonjour, bonjour, bonjour, si tot asa. Non stop.

Am facut ce am facut si m-am dus la market din nou. Nu mai aveam marunt, dar aveam o hartie de o suta de euro. Casierita s-a uitat de trei ori urat la mine, a patra oara m-a intrebat, politicos, daca nu am ceva mai marunt, i-am spus ca nu, s-a mai uitat o data urat la mine si mi-a dat restul.




Ziua trei – soare. Plimbare. Primul lucru care m-a frapat, au fost copacii. astia ori sunt tunsi cu bolobocul, ori a stat cineva si a innodat fiecare crenguta in parte. Nu imi dau seama. Dar ceva nu miroase a bine. Ma zgariau la ochi asa drepti si egali. Din nastere.




Am vazut o barza in fata la consiliul europei. Era mare si plictisita.




Mi-a placut afisul asta.

Tuesday, March 02, 2010

aaa... bonjour.

si am plecat. prima zi de primavara din prima luna de primavara.

dupa o zi de duminica in care m-am simtit ca un vierme in acul pescarului, am baut un ceai cu barfa in ramayana, am fumat ultima tigara la geamul fostei mele mansarde, am mai dat o fuga intr-un bar, trei pahare de gin tonic, ultima masa de la mcdonald si o plimbare rece de la mac la mansarda.

am reusit sa intepenesc o ora si jumatate pe patul fara perne si fara plapuma.

taximetristul era foarte fericit. era 5 dimineata si omul zambea. un coleg l-a lasat pe el sa ia cursa asta, si "uite ce lunga e".

am ajuns la aeroport. bagajele sus pe cantar: o geanta cu roti - 13,89 - kg, un troli - 12,50 kg, geanta cu laptop - 8kg, rucsac - 9 kg, geanta mea de umar - 7 kg. total: 50,39. eu cantaresc 48,70. funny nu?

funny pe dracu, ori platesc 12 euro de kilogram in plus ori slabesc. si uite asa m-am asezat pe jos in plin aeroport si am inceput sa sortez toalele. radu era convins ca a venit cu coana chirita de la iasi, eu injuram de mama focului pentru ca nu stiam la ce sa renunt. in cele din urma, am reusit sa renunt la ceva toale pe care le-am bagat intr-un sac de gunoi curat si nou, imprumutat de la o tanti responsabila cu curatenia. laptopul, geanta de umar si rucsacul au venit cu mine in avion.

da, am reusit sa ma fac de ras, nu cu scosul toalelor din bagaj, nu mi-a vazut nimeni chilotii si nici sutienele, dar mi-am pierdut ob-urile in aeroport. adica ele erau in geanta cu toale, in troli, si cand am scos o bluza ele au iesit si au fugit care incotro. le-am recuperat pe toate.

am fost cu doua avioane, unul pentru dormit, altul pentru privit.

strasbourg. bonjour madame.