Saturday, May 31, 2008

curs intensiv de ras

ma uit la voi si imi dau seama ca ati uitat sa radeti. si daca aveti o tentativa, patetica as putea spune, esuati lamentabil.




in primul rand trebuie sa va relaxati




puteti incepe timid






trebuie sa radeti cu toate fata, cu buzele, cu obrajii, cu ochii, cu tot corpul







cu drag,
profesorul dvs: Mitrea Razvan Alexandru


Thursday, May 29, 2008

liniste

nervoasa, extrem de ciufuta, intr-un stadiu de nervozitate care ma enerveaza si mai rau, ajunsa la frustrare.



un pat printre nori



foto alex mazilu

fara constiinta

va spuneam cu drag cum reusesc sa am nitica constiinta de doua ori pe luna, si sa ma abtin sa mint portarii de la uzina.


ieri a fost una dintre acele zile in care am simtit nevoia sa nu imi incep ziua cu minciuni.

A FOST ULTIMA!!! DE AZI INAINTE MINT DE TREI ORI PE ZI: DIMINEATA, LA PRANZ SI SEARA!!!

ieri, am parcat masina fix la intrarea in uzina. la vedere, langa statia de masina, ziua in amiaza mare. Gargarita mea statea linistita la umbra unui bradulet trist si posomorat.

plec la 6 fara ceva de la uzina, ajunsa la gargarita dau sa o deschid. BUTUCUL DE LA USA DIN STANGA FATA ERA SCOS SI ATARNA.

nenorocitii au incercat sa imi fure gargarita.

pai si eu sa am constiinta????

NU.

asa s-a dus pe apa sambetii si ultima farama de constiinta pe care o mai aveam. mama lor de hoti nenorociti!

Tuesday, May 27, 2008

Aur pentru Consiliul Local

saptamana trecuta mi-am mancat patru zile din viata in Sibiu. Adica, am stat aproape 35 de ore in casa de cultura (nu s-a lipit nimic bun de mine, chill) locala.

anyway, dupa acele zile in care aproape am reusit sa ma las de fumat, am fumat doar 20 de tigari per total, inainte sa parasesc frumosul oras, trag sa mananc la The Gallery. Unde, by the way, se mananca foarte bine, cam greu cu servirea, dar ce e bun merita asteptat. Uneori,cel putin.

pe strada mare treceau tigancile si imparteau futurasi verzi si scrisorele amorezate albe.
sa ne distram...



ghilimele deschidem citat
SCRISOARE PENTRU TINE
ALIANTA PENTRU UNITATEA ROMILOR
Ininte de a ne judeca
Ajuta-ne!
votati pentru consiliul local sibiu
luminita cioaba fl/d-orin cioaba
ghilimele inchidem citat



ghilimele deschidem citat
scrisoare pentru tine
alianta pentru unitatea romilor
AUR PENTRU CONSILIUL LOCAL
EU, CIOABA DORIN SI LUMINITA
(trei, Doamne, si toti doi)
ma adresez tie pentru ca dupa 18 ani ,timp in care
nu ne-a ajutat nimeni ,tu ai putea sa fii primul!!!.
Am crescut impreuna!.Am suferit impreuna!.
Ne-am bucurat impreuna!.
niciodata nu ni s-a acordat sansa
sa ne afirmam si sa fim uniti!.
DE CE AM NEVOIE DE VOTUL TAU???
Pentru ca pragul de 5%,creat intentionat de
cei care ne-au condus destinele,nu ne da posibilitatea
sa fim reprezentati in cadrul Consiliului Local .
Eu pot sa-i unesc!. Eu pot sa-i pun sa lucreze
pentru comunitate!.Eu pot sa-i integrez in
vecinatate pentru ca sunt convins ca ti-ai dori un
vecin bun pe care sa te bazezi!.
Avem cultura.Avemtraditii,unele de care
in mare parte te bucuri si tu :muzica lautareasca,
poeti,muzicieni,scriitori ,sportivi.Fara votul tau
toate acestea se vor pierde.
Ajuta-ma sa ajung unde prezenta mea va fi o
garantie ca ce ti-am propus (si nu PROMIS) se va implini.
De aceea am nevoie de votul tau!.

Pentru Consiliul Local Sibiu
Voteaza
Alianta pentru Unitatea Romilor
Situata la pozitia 12"

ghilimele inchidem citat





sa citam nitel (ma dor degetele nu sunt buna de secretara) din scrisoarea amorezata alba:



ghilimele deschidem citat
Dumnezeu ne vrea binele, de aceea merita sa ajuna in Consiliul Local acei oameni care stiu ce inseamna sa te afli in nevoie,... Dorin Cioaba este omul capabil,menit sa ajute pe cei in nevoie, el stie ca accesul la educatia romilor este o nevoie dar si un drept al fiecaruia dintre noi si vrea sa obtina pentru cetatenii Sibului ceea ce isi doresc si ei!....... Experienta arata ca este permanent nevoie de reimprospatarea viziunii asupra locului in care Dumnezeu ne-a pus sa traim,.......Dorin Cioaba vrea sa puna in aplicare visele pe care le aveti pentru orasul Sibiu.....
ghilimele inchidem citat


well, ce ziceti de un vot???
hai, unul mic, mic, mic de tot???

tell me lies

de la inceputul anului imi incep diminetile cu o mica minciuna.

mai exact e genul acela de minciuna pe care ai voie sa o spui, sau eu, cel putin, asa ma mint.

lucrez la uzina, chipurile business park, de drept si de stang o uzina in toata regula: cu tractoare, cu barbati in salopete albastre, acum ca a dat soarele, descheiate pana la brau, cu femei refuzate la apaca, cu tot tacamul necesar la o uzina.

teoretic si practic uzina are o mare parcare, plina ochi in fiecare zi, numai anumiti oameni au voie sa parcheze inside si aia au cartela recunoscuta de bariera de la intrarea si iesirea din uzina, restul sa parcheze pe unde apuca: pe trafic greu sau la mcdonald.

problema se pune in felul urmator, daca o parchezi afara, vei fi obligat sa iti speli masina o zi da - una nu. praful de trei degete asezat pe la ora 17,30 iti creaza grave probleme de sanatate.

prin urmare in fiecare dimineata anunt portarul ca am de carat bannere. azi car bannere, maine car bannere, in fiecare dimineata eu adun toate bannerele existente in uzina in buburuza mea.

in nicio dimineata nu m-a intrebat cineva " cate bannere tot carati domnisoara?" NU, ei ma cred pe cuvant.

e drept, mai am si remuscari, si in acele diminete parchez pe trotuar. dar mi-se intampla rar.

de saptamana trecuta m-am trezit ca trebuie sa mint si seara. Au schimbat portarul de la iesirea din uzina, si nenea ma tot intreaba ca de ce am intrat cu masina si nu am cartela, dar unde sunt bannerele, si tot felul de intrebari.

acum e trist, mint de doua ori pe zi: dimineata si seara.
Noroc ca stau bine cu constiinta.

Sunday, May 25, 2008

o ora IV

o ora I
o ora II
o ora III

Stia ca nu avea cum sa se intoarca, stia ca nu avea cum sa ma iasa.
Cazuse in groapa ce i-o sapasera. Vedea pamantul negru in jurul ei, vedea ramele desprinse si taiate. Printre bolovanii negri susurau picaturi de apa neagra. O atingeau, o umezeau, o imbibau.

Era atat de intuneric, nu avea cum sa vada daca afara e soare sau luna. Nu vedea, nu simtea.

Se intinse cu grija si incepu sa respire aerul nerarefiat. Isi afunda degetele in pamant, isi freca nasul in noroi. Si poate ca moartea avea sa o salveze. Si poate ca moartea o elibera. La ce bun sa tot lupte? La ce bun sa se tot agite, cand se afla deja in mormant. O ingropaseara fara sa o ucida.

O dimineata de toamna tarzie, o dimineata blestemata, o cafea amara si un gand binevoitor. “ Stii nu iti poti cladi fericirea pe nefericirea altuia. Nu pot sa te vad nefericita. Trebuie sa plec, trebuie sa te eliberez.”

Si frigul nu il mai simtea. Nu mai avea cum sa simta raceala din jurul ei. Intunericul era cel care o lua in brate cand cadea in nesimtire, intunericul o lua in brate cand incepea sa tipe si sa blesteme. Negrul ii spotea cuvinte dulci, ii spunea poezii si cantece de dor.

Stiai ca ramele nu mor? Daca rupi o rama in doua, distrugi o viata pentru a crea doua. Ele se rup singure in radacinile copacilor batrani sau tineri.

it's the end of the world

as we know it



totul a inceput cu Apophis. El este asteroidul care are potentialul sa transforme filmul armageddon intr-o mega realitate a anului 2029. informatii utile despre domnul aici.

fotografia teoretica:




apoi, am aflat de la throwerb cam cat de mici suntem in acest univers. Furnica e uriasa pe pamant, daca ar fi sa o comparam cu dimensiunea noastra in univers.



si cum nu se poate sa nu fie trei bucati, doar sunt superstitiosi cu totii, numarul trei vine de la mayasi.

baietii au creat unul dintre cele mai adevarate calendare, din pacate are si un sfarsit - anul 2012.
detalii, detalii si iar detalii.


and i feel fine

Tuesday, May 20, 2008

iluzii si sperante

Vorbim atat de des de viata. Incercam din rasputeri sa facem lucrurile pe care ni le dorim.

Una dintre expresiile pe care le urasc cel mai mult este: “Nu iti fa iluzii ca sa nu ai deziluzii”.

Hai pe bune???

Si daca nu ne facem iluzii, si nu ne facem vise, si nu avem speranta, atunci ce avem???

Ieri, o amica imi povestea de un tip de 30 de ani, care s-a dus la un control medical de rutina. La doua ore dupa ce a intrat la medic a aflat ca care metastaza si mai are de trait maxim 4 luni. De felul lui omul sanatos niste dureri minore de spate.

Ieri aflu despre o femeie pe care o respect, ca si-a tras cateva cutite in spate de la niste oameni carora le-a dat mai mult de un deget cand au fost in cacat. Acum, se gandeste unde si ce si cum.

Pai, si atunci daca orice ai face ajungi sa ai deziluzii, ajungi sa iti dai seama ca maine nu mai e, de ce sa nu profitam din plin de ceea ce mai avem?

Eu vreau sa fiu “proasta” care isi face iluzii si are sperante.



Ptr cei care vor sa dea o mana de ajutor:

Dana Deac se lupta cu cancerul. Sa-i fim alaturi !

Fundatia Renasterea care si-a facut un scop esential din lupta cu cancerul la san a deschis un cont special pentru directorul Televiziunii Romane.
Toti cei care pretuiti viata in general, si cu atat mai mult viata Danei Deac, puteti dona bani in contul RO60BACX00000000311 73000, Banca Unicredit Tiriac, sucursala Charles de Gaulle.


Informatii: aici, aici.

Monday, May 19, 2008

gradina Muze(e)lor

" da' nevasta-ta unde e frate?
- in muzeu fratioru'. La tonomatul de cafea!"


tentata de curiozitatea care ma roade, am iesit sambata sa vad si eu ce si cum.

trist, trist si iar trist.

printre baietasi de cartier cu pantaloni albi de trening, suflecati pana la genunchi; printre fufe ametite de luminile din muzeu, printre parasute cocotate la loc sigur pe tocuri cui si invelite in fustite care le acopereau cele doua buci; printre mosi si babe care fentau moartea, copii adormiti pe umeri de mame sau tati, copii plangaciosi agatati de maini ferme si muncite, cica sa te duci sa te culturalizezi.

In muzeu lume ca la circ.

Singura locatie pe care am testat-o fiind Muzeul de Istorie. Lume puhoi pe langa pietre: " Auzi iubire, da' pietrele astea de unde le-au adus?", spectatori la prezentari ppt: "De ce trebuie sa ne uitam la filmul asta?", " Vreau sa vad aurul."

aerul nu era respirabil, lumea se uita la "bucurestiul vechi", se cumparau suveniruri ca la balci, " vreau harta aia", asteptau la coada la buda de parca stateau la coada la paine in '87.

s-au consumat: seminte decojite, tigari de foi pufaite pe trepte, apa plata fara lamaie, saratele, tigari albe cu filtru, si multa cultura pe paine uscata unsa cu margarina cu gust de ulei de masline verzi din Turcia.

Saturday, May 17, 2008

intrebari si raspunsuri

1. Luati cartea cea mai la indemana, deschideti la pagina 18 si scrieti aici al-4-lea rand.
Jose, Ortega Y Gasset - Studii despre iubire - " reactioneaza mai intai sub forma de doctrina. Si unul si celalalt,..."
2. Fara sa verificati, cat e ora?
19,20
3. Verificati
19,36
4. Cum sunteti imbracat/a?
indecent rau
5. Inainte de a raspunde la acest chestionar, la ce va uitati?
la Vh1
6. Ce zgomot auziti in afara celui al calculatorului?
muzica dintr-un film
7. Cand ati iesit ultima data si ce ati facut cu ocazia respectiva?
de dimineata, am cheltuit banii din portofel pe lucruri inutile.
8. Ati visat ieri noapte?
nu imi mai aduc aminte
9. Cand ati ras ultima oara?
cand am ras ultima oara... cred ca ieri... da, ieri... nu dau detalii
10. Ce aveti pe peretii incaperii unde sunteti?
un tablou de 145 de ani cu o casa in mijlocul unui lac, trei mini tablouri recentpictate cu flori - unu cu liliac, unu cu trandafiri portocalii si unu cu trandafiri albi, o icoana pictata pe lemn cu Sfantul Ioan Botezatorul si un crucifix. Tablourile sunt in ulei toate.
11. Daca ati deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-ati cumpara?
o casa langa un lac.
12. Care ar fi ultimul film pe care l-ati vazut?
sweet november
13. Ati vazut ceva neobisnuit astazi?
nici o maina parcata in fata garajului meu. Imi da de gandit.
14. Ce parere aveti despre acest chestionar?
proasta, ma obliga sa spun lucruri despre mine.
15. Spuneti-ne ceva ce nu stim inca?
pai de unde vreti sa incep? in copilarie eram un baietoi autentic, in adolescenta am inceput sa fumez, in stundentie am baut mult prea multe cafele la cafeneaua de la cinemateca, la maturitate.... inca nu am cum sa va spun pt ca nu am atins maturitatea.
16. Care ar fi prenumele copilului dvs daca ar fi vorba de o fetita?
Lorelei
17. Idem cu 16...mie lene
probabil ca idem cu 16 da' la masculin. anyway - Alexandru
18. V-ati gandit deja sa locuiti in strainatate?
nu, si nici nu ma tenteaza
19. Ce ati dori ca Dumnezeu sa va spuna cand intrati pe Portile Raiului?
cam complicat, am niste greseli la activ, cred ca m-as multumii cu o privire calda.
20. Daca ati putea shimba ceva in lume in afara de politica, ce ati schimba?
copii, nu imi plac copii din ziua de azi
21. Va place sa dansati?
depinde
22. George Bush?
why the fuck do i have to????
23. Care a fost ultima chestie pe care ati vazut-o la televizor?
desene animate manga :)
24. Care sunt cele 4 persoane care ar trebui sa preia acest chestionar?
complicat, nu se supara nimeni daca nu o arunc la altii, si daca se supara nu imi pasa.

Wednesday, May 14, 2008

tac pac si jap jap

Si totul a inceput cu un divort.
Copilu’ imi povestea cum la divort tzatza floarea din colt sustinea in fata judecatorului : “ Eu nu am vazut cand o batea. Asa cand se enerva o mai pisca nitel. Dar nu o batea!” ce dragutz: te pisca!!! Mars, zzzat!.

Mai pe seara, cautam innebunita realitatea sa aflu mai multe despre moartea lui Colea Rautu. Cu el am avut printre primele trimiteri de pe pagina intai la revista VIP. Il sunasem pentru o ancheta, si imi spusese ca de ce il deranjez, el nu are bani de medicamente iar eu il sun sa imi raspunda la intrebari stupide. La realitatea nu m-am lamurit prea tare, pe scroll scria ca s-a nascut in 1912, apoi fix deasupra pe o banda ca s-a nascut in 1918, iar el a murit la 86 de ani, in timp ce stela popescu spunea ca a trait peste 90. Dumnezeu sa il ierte!

Insa, pana sa ajung la realitatea, ma lovesc de un post pe care nu stiu sa vi-l spun. Romanesc, normal, unde un nene jmecher/smecher isi palmuia intr-o fericire sotia si aia zambea ca proasta. El vroia la fotbal, ea nu vroia sa il lase. El ii zicea doua cuvinte nearticulate, ii dadea doua trei palme si fix cand venea cea mai grea palma camera se muta pe peretii casei un stateau in rame tot felul de fotbalisti.
Tot jocul a durat vreo 3-4 minute, tac-pac jap-jap, iar un fotbalist inramat.
Fix cand sa mut, comentatorul antisport al emisiunii de palme zice: ” Si omul nostru se poarta cu capul sotiei ca la volei, cu toate ca lui ii place fotbalul”

Am injurat groaznic!!!

Ma gandeam aseara ca l-as fi impusat cu drag pe producatorul acelei emisiuni, si pe cameraman, si ultimul pe sot, pe sot in picior, mai exact in genunchi, sa il doara!!

Monday, May 12, 2008

hai sa ne sarutam!

.....dar numai daca avem peste 40 de grade temperatura.

cica niste cercetatori japonezi, care, probabil, aveau o pofta nebuna sa muste, sa linga si simta buze de femeie pe buzele lor, au descoperit in cadrul unei cercetari, care a durat probabil mult si bine ( noi stim de ce!!!), ca pe parcursul unui sarut pasional dintre un om normal si un om care tine de celalalt sex (sau nu) dar care este fericitul detinator al unei febre de peste 40 de grade celsius, anticorpii celui bolnav incep sa se joace cu hormonii treziti de sarutul pasional, automat temperatura bolnavului a scazut dramatic.

hmmm!!!


foto refuzata la export

stirea completa aici

Sunday, May 11, 2008

iubire sub un tei

" si cad una cate una, si cad unul cate unul. Atent si cu grija imi saruta pielea. Sub soarele despuiat de nori imi zambeste cerul. Parfumul aerului curat in jurul meu se ameteste. Fosnet de apa picurata pe frunze inverzite. Curcubee de picaturi aruncate silitor. "

Saturday, May 10, 2008

politica masinilor parcate anapoda

Sunt paralela total cu politica, de cand ma stiu nu am vrut sa am nimic de a face cu aceasta problema.

Nu pentru ca as avea o problema cu parsivitatea, curvasaria, minciuna, falsitatea si alte calitati din aceata zona. Nu am nimic impotriva lor, in lumea de plastic a vedetelor in care am trait atat de multi ani, am avut parte de mult mai mult decat mi-as fi dorit vreodata.

Dar prefer aceste calitati in alte zone de joaca. Momentul in care am fost relativ interesata de politica a fost acum vreo nu stiu cati ani cand au fost alegerile dintre iliescu si vadim, si am votat cu iliescu. Urasc nebunii si psihopatii, iar vadim mi-se pare ca le are pe amandoua.

Eu stau pe strada principala din voluntari, vis a vis de primarie. Initial asta ar fi bestial. Am strada pavata, am parculetul din capul strazii, am cam tot. Asta pana acum o luna, cand au inceput baietii sa se ocupe de precampanie si acum de campanie.

Bai nenica, masini cu tona la mine pe strada! Multe rau! Parcate ilegal, parcate una peste alta, inghesuite de nu mai ai loc sa treci nici cu bicicleta.

Gargarita mea e suparata foc. Dimineta la prima ora stai si cauta pe nu stiu ce nene care a blocat usa de la garaj, seara la fel, la pranz la fel, in plin week-end si mai si - sunt trei parcate, nu una. Daca vreau sa plec tre’ sa stau sa scotocesc toate cladirile doar, doar gasesc idiotul care nu stie sa citeasca GARAJ ROG NU PARCATI.

Acu’ ceva vreme, o frumoasa masina a politiei comunitare ma bloca la 7,30 dimineata. Cum am invatat lectia foarte bine, dupa ce dau ochiul de control, lovesc cu putere cu piciorul una dintre roti si masina incepe sa piuie. Prin urmare atac. Si, logic, piuie. Teapa!!! Nu sare nimeni in ajutor, probabil ca politistii comunitari sunt linistiti nimeni nu ar incerca sa le sparga masina. Mai dau un picior, si inca unu, parca ma apucasem de karate. Nimic. Nimeni nu sarea in ajutorul masinii pe care o maltratam.

Nu-i nimic, pe masina sta frumos scris nr de tel. Ce faci cand esti in impas? Suni la politie! “Buna ziua, am o problema pe strada... masina dvs ma blocheaza si tre sa ajung la birou.” In 5 minute a venit soferul.

Azi, un BMW invidiat de baietii din floreasca si/sau dorobanti trona ca un rege in fata garajului meu. Claxonez! Nimic. Dau cu piciorul, nu are alarma. De suparare mai dau unul. Cum sa ai masina din asta si sa nu ai alarma, esti cam bazat fratioru.

Ma duc la cladirea mare din termopane care adaposteste la parter gradinita nr 1 din voluntari, la etaj se tin sedinte de partid. Care partid nu stiu si nici nu ma intereseaza. Usile bine ferecate, inauntru galagie mare. Incep si tip. M-a doatat natura cu plamani de invidiat. “NU VA SUPARTI! FITI DRAGUTZI” va jur ca e imposibil sa nu ma auzi cand tip. M-au ignorat intr-un stil barbar.

Dupa 10 -15 minute in care nervii mei tindeau sa atinga cote maxime, iese un nene in blugi si camasa cu carouri, albinos. Il prind la inghesuiala si ii explic ce problema am. “Da, dvs. tipati??? Suntem in sedinta, o termina si vine baiatul!” i-am explicat frumos domnului albinos, ca je m'en fiche total de sedinta lor, si ca din pdvul meu poate sa stea toata viata in sedinta aia, da' numa' dupa ce isi muta masina.

Problema rezolvata. Maine il pun pe tata sa faca o capra cu PARCAREA INTERZISA POLITICIENILOR!!!!

Tuesday, May 06, 2008

al 3-lea

azi am incercat sa scriu trei posturi, unul mi-a iesit, dar l-am sters rapid, era cam penibil.

initial am zis ca renunt, dar am vorbit la telefon cu o doamna de langa iasi, si pe fundal am auzit o usa trantita, iar in secunda urmatoare am fost invada de imagini frumoase de curte de tara, cu mult praf, cu batatura, cu pomi plini de fructe crude, de usi care scartaie, cu femei in papuci de plastic trebaluind, parfum de primavara, de cartea lui Ionel Teodoreanu " La Medeleni".

cand eram mica era una dintre cartile mele preferate, mi-am dorit enorm de mult sa ma pot juca cu Olguta. daca nu ma insala memoria, mi-am dorit sa fiu Olguta. Era independenta si energica, si nu tinea cont de nimic. Imi placea cum stia sa isi manifeste dragostea fata de cei dragi, imi placea nonsalanta ei. Unul dintre personajele mele preferate. puternica, voinica, fara frica, orgolioasa, mandra si morala.

doamne, ce am mai plans cand s-a sinucis, era genul acela de om care merita sa ii ridici o statuie si care nu ar fi trebuit sa moara niciodata.

Saturday, May 03, 2008

Gradinile japoneze

Am aflat de curand o chestie care mi-se pare extrem de interesanta, cum isi fac japonezii gradini. Vorbim despre acele gradini mari care la noi se numesc pracuri si care ar trebui sa fie pline de verdeata si de cat mai putin beton.

Pentru a se asigura ca betonul este cat mai putin si este asezat acolo unde trebuie, ei traseaza mai intai limitele parcului. Au un spatiu bine delimitat, care este verde de la un capat la altul, de la o latura la alta. Terenul este virgin. Si gata. Timp de aproximativ sase luni nimeni nu vine sa faca ceva. Dupa sase luni, incep sa se intrezareasca mici potecute, carari, facute de cei care au avut sau si-au facut de lucru prin gradina. Pe acele potecute incep sa se aseze dalele de beton, sa se faca trotuarele, se incepe complicatul proces de amenajare al parcului.


Extrapoland, e foarte interesant.

In loc sa incepi sa iti trasezi limite si principii si sa ai idei preconcepute fata de un lucru sau de un om, ofera-ti timp sa il vezi, sa il cunosti, sa te vada, sa te cunoasca. Fii putin mai inteligent, si inloc sa te arunci sa tipi ca tu asa vrei pentru ca asa vrei tu si nu exista nimic altceva, inchide ochii si respira. Acum poti incepe sa orbecai. Tu vei avea un drum, el un alt drum, fiecare cu drumul lui. Cand vei deschide ochii, si vei fi orbit de soare, vei observa sub tine potecutele care se intersecteaza. Drumuri diferite ce duc spre acelasi tel. Oare acum nu iti va fi mult mai usor sa incepi sa construiesti? Ai o linie punctata. Sa unesti punctele intre ele ai invatat in clasa I. Iti mai amintesti ce frumos era?